Cursuri dans copii Bucuresti

Cursuri dans copii Bucuresti

"Cat de dezvoltat trebuie sa fie cel mic pentru a urma un curs de dans?"

De regula aceste cursuri de dans au loc impreuna cu copii de peste 3 ani si jumatate, dat fiind faptul ca cei mici nu au foarte multa rabdare, iar fizicul nu le permite inainte de aceasta varsta sa se "flexeze" foarte mult. Sunt foarte multi copii, iar aici mare atentie, care au avut probleme fizice (chiar si minore) care trebuie luate in seama inainte de a hotari daca este sau nu cazul sa il inscrieti pe cel mic la un curs de dans.

"La ce tip de dans sa il inscriu?"

Este alegerea dvs, posibilitatile fiind multiple. Cu copiii mici care nu doresc in speta cursuri de balet, se fac dansuri moderne sau dansuri clasice. Aveti posibilitatea de a alege intre tipuri de dans, anume daca cel mic va urma o programa de balet, de dansuri moderne etc, fiecare avand o programa clar stabilita, un numar de "subdansuri" sau "submiscari" aferente. Nu se pune problema in cazul cursurilor de dans de stagnare. Chiar si daca cel mic nu are o inclinatie deosebita spre dansuri in sine, miscarea pe care o face sub indrumarea unui profesionist este de foarte bun augur.

"As vrea sa imi dau copilul la un sport, dar nu doar pentru miscare..."

Atunci un curs de balet sau un curs de dans este cel mai indicat. De ce? Pentru ca cel mic nu capteaza doar niste miscari care ii incalzesc muschii, ci si mintea, pentru ca toate au o ordine, o insiruire armonioasa, exista legaturi, prize, cursivitate...toate acestea se reflecta si in comportamentul copilului. Nu se spune degeaba ca basketul inalta copilul, fotbalul il oboseste, baletul/dansul il cizeleaza. Acest rafinament, postura, pozitia clara si frumoasa, naturala a trupului copilului se reflecta si in viata sa de zi cu zi. Cursurile de dansuri sau cursurile de balet tocmai acest lucru tintesc pe termen lung. Daca urmati un curs de dansuri sau un curs de balet pentru copii nu inseamna ca va fi urmatorul prim dansator al operei sau campion la concursuri sau dansator profesionist. Un curs de dansuri/balet inseamna o miscare cu intreg trupul in armonie, dirijat de cap, intr-o maniera ordonata si clara.

"Nu as vrea sa faca performanta la cursul de dans."

Iar problema nici nu se pune in termenii acestia. Copilul va invata o sumedenie de lucruri, se va simti bine, se va juca impreuna cu ceilalti copii, se va lasa purtat de ritmul natural in timp ce asculta muzica...lucrurile nu se indreapta, dacat la cerinte speciale, catre o astfel de directie. Este important ca cel mic sa se recreeze, relaxeze, invatand in acelasi timp lucruri utile (dincolo de pasii de dans si urmarirea ritmului) pentru viata. Cursul de dans aduce parintilor posibilitatea de a relaxa si concentra copilul in acelasi timp, avand o perspectiva de lunga durata in fata, deprinderi pozitive, gandire cursiva etc.

Va asteptam cu maaare drag la cursul nostru de dans/balet pentru cei mici. Pentru mai multe detalii (program, durata, cost)  puteti sa ne contacti telefonic sau prin e-mail. Site-ul nostru va asteapta cu bratele deschise pentru vizualizari si inscrieri. Multumim pentru intrebarile si interesul dvs. Si inca ceva: Cei mici sunt universul nostru, al tuturor, iar noi trebuie sa invatam sa ii pretuim!

0740.261.187
www.tinart.ro

Cursuri engleza copii Bucuresti

Cursuri engleza copii Bucuresti

"Cat de devreme poate incepe copilul sa invete limbi straine?"

O limba straina se poate invata si este recomandat astfel cat de devreme posibil, atata vreme cat se da copilul la un curs predat de oameni specializati. Puteti incerca acest lucru acasa numai daca stapaniti la nivel de vorbitor nativ o anumita limba, dar acest lucru trebuie facut "cu cap" inca de cand copilul este foarte mic. Sunt cateva reguli in aceasta privinta, dar despre ele vom discuta mai pe larg in ultimul punct al acestei postari ("Ce inseamna bilingvismul la un copil?"). Asadar, chiar si de la 3 ani un copil este capabil sa recepteze informatii si sa le stocheze in asa fel incat sa nu fie afectata dezvoltarea lingvistica. Lucru dovedit si la gradinite, unde optionalul favorit il reprezinta tocmai limba straina.

"De ce asa de devreme si nu mai tarziu?"

Numai dvs aveti puterea de a decide cand anume este copilul pregatit sau nu pentru un curs de limbi straine. Specialistii si profesorii recomanda o incepere a cursurilor de limbi straine cat mai timpuriu, pentru ca la o varsta frageda receptivitatea copilului este foarte mare. Pe masura ce el inainteaza in varsta, isi gestioneaza voit atentia catre alte lucruri, ajunge sa se plictiseasca, cunoaste cum sa se eschiveze etc.
Capacitatea de a memora este fantastica atunci cand este inca copil, de aceea va vine greu dvs sa invatati o limba straina acum, cand nu mai sunteti copii. Nu este vorba ca sunteti mai slabi/buni decat ei (o astfel de abordare a problemei ar fi aberanta), dar sunt niste aspecte destul de clare cand vine vorba de abilitatile de a invata o limba straina. Daca nu ajuta memoria, asa cum se intampla in cazul copiilor, atunci ajuta crearea de conexiuni, similitudini, alte metode tipice pentru adulti. Asadar, nu comparati maniere de predare interactiva cu copiii cu manierele de predare catre adulti, pentru ca cele doua nu suporta comparatie.

"Cum invata copilul daca nu stie sa scrie?"

Foarte simplu. O limba straina nu se invata scriind, neaparat. Cu siguranta ati auzit povesti reale, spuse de apropiati, despre persoane care au parasit tara, au plecat in strainatate fara sa stie o boaba de limba si au prins uluitor de repede si de corect limba vorbita. Totul din auzit la radio, pe strazi, citind ziare. Deci, da, se poate, chiar si in cazul adultilor. Cu atat mai mult cand vine vorba despre copii, care sunt mult mai receptivi. Asadar, un curs de limbi straine pentru copii mici este centrat in jurul conversatiilor, al activitatilor interactive, jocurilor. Copilul nu trebuie sa stie nici sa citeasca, nici sa scrie. Trebuie, in schimb, sa aiba propria vointa de a invata limba, si nu sa fie trimis fortat catre asa ceva, pentru ca in astfel de conditii progresele nu vor exista decat foarte lent, iar copilul nu va capata decat o si mai mare "ura"/"temere" fata de cursul de limbi straine.

"Cum stiu ce profesor i se potriveste?"

Aceasta este intrebarea cheie. Daca aveti cea mai mica senzatie ca profesorul nu este bun (iar prin asta nu se intelege abilitatea sa/nivelul limbajului etc, ci talentul sau de dascal) atunci renuntati. Mai degraba amanati momentul pana gasiti un profesor potrivit, pentru ca altfel veti inhiba copilul si nu va mai fi de acord cu nicio varianta de abordare a unui curs de limbi strane, oricat de pe placul lui ar fi.

Taticul unui baietel de 5 ani ma contacteaza pentru o meditatie in vederea inscrierii ulterioare a celui mic la Goethe pentru scoala. Toate bune si frumoase, pana cand ajung la oameni acasa, iar cel mic se afla in spatele unei cazemate de perne. Eu sunt insarcinata, nu cred ca aratam foarte infricosator, poate doar un pic mai sensibila si mai radianta de fericire. Cel mic, insa, inarmat cu mult negativism si priviri ce ma trimeteau in secunda doi spre usa de la intrare. Nu era ceva complet iesit din comun pana ajungeam sa ne cunoastem. Prima sedinta a avut loc sub ochii parintilor, adica mai bine spus nu a avut loc, pentru ca a fost un haos absolut - plimbareala, topaiala, urlete, zbenguiala - toate tipice unui copil de 5 ani, este adevarat, doar nu era sa stea stana de piatra, dar mult prea exacerbate, dintr-o temere pe care singur incerca sa nu o arate. Dupa 3 "cursuri de limba germana" taticul m-a sunat si m-a instiintat ca renunta, pentru ca cel mic nu ma place deloc. Nu am luat-o ca o ofensa, departe de mine; ma asteptam, copilul trecuse printr-o "trauma" de predare, iar acest lucru l-a marcat, parintii s-au grabit si eu am aparut prea repede in peisaj. Era vorba despre o doamna profesoara in etate, admirabila, de altfel, care se punea la masa cu acest copil de 5 ani si scria cuvinte vreme de jumatate de ora, iar el nu avea voie sa se ridice, sa se joace, sa se miste...lucruri intrinseci varstei. Nimic de comentat, este metoda dansei de predare...Dar desi noi ne-am jucat, am sarit, am topait [gravida], am pictat, ne-am pictat, am colorat, am ras, am glumit, am mai si invatat...inca nu era momentul pentru o alta profesoara pentru un alt curs de limbi straine. Asta inseamna ca undeva nu s-a vindecat o rana. Pacat ca a fost lasata sa se adanceasca de la inceput.

Foarte important: jocul se imbina cu studiul. Nu mereu reusesti in proportii egale - azi cel mic e mai vioi, in alta zi este foarte obosit, randamentul nu este acelasi, dar trebuie mereu creat un echilibru. Renuntati la profesorii care bat cu rigla pe palma sau la cei care se joaca tot timpul. Omul, in speta copilul care se afla in curs de dezvoltare, are nevoie de ambele - si de liberatati, dar si de restrictii.

"Si eu ce trebuie sa fac?"

Cursurile de limbi straine pentru copii nu inseamna garantii. Copilul poate sau nu sa recepteze, unii o fac mai repede, altii foarte incet, altii (la varste mai inaintate, deloc. Rolul parintelui, in cazul in care vorbim despre o situatie fericita, anume aceea in care copilul vine cu drag, este de a-l sustine, de a se interesa mereu de ceea ce a facut (nu abuziv, nu imediat dupa curs, nu insistent, ci calm si cu interes afisat) si de a-l ajuta (vorbim iarasi, despre cazul fericit in care ne putem face putin timp) intrebandu-l cuvinte, lucruri pe care le cunoaste, vorbind cu el in acea limba - daca o cunoasteti suficient de bine. Trebuie sa se inteleaga foatul ca un curs de limbi straine pe saptamana nu poate face miracole fara munca in spate din partea elevului/copilului (iar daca el este prea mic, din partea parintilor).

"Ce limba straina sa invete copilul meu?"

Engleza, pentru inceput. Are o structura simpla, nu sunt multe lucruri de explicat, se poate prinde usor si corect din mers. Apoi putei alegere cursul de limba germana - atunci cand copilul deja este interesat de explicatii, de calcule, de lucruri un pic mai matematice si mai stricte, pentru ca asa "arata" aceasta limba.

"Ce inseamna bilingvismul la un copil?"

Bilingvismul la copii inseamna ca mamica este de alta nationalitate sau cunoaste ca un vorbitor nativ o anumita limba si vorbeste cu copilul in si numai in acea limba de cand s-a nascut.
Bilingvismul la copii inseamna ca numai mama vorbeste cu el in acea limba, tata si ceilalti membri vorbesc romaneste, pentru ca altfel copilul nu mai intelege nimic.
Bilingvismul la copii inseamna ca vorbitorii sunt clar delimitati, ei nu comunica impreuna cu copilul decat dupa reguli stricte, astfel incat el sa nu sufere o inhibare si o stopare a avantului lingvistic.

Atentie mare, desi aduce un avantaj enorm copilului respectiv, va trebui sa traiti (ca mama sau ca tata) in doua lumi diferite complet (pentru ca in viata de zi cu zi veti folosi limba romana ca limba de circulatie, iar acasa va trebui sa schimbati registrul, complet. Mai multe detalii pe
http://www.desprecopii.com/info-id-266-nm-Copiii-si-limbile-straine-despre-bilingualism.htm


Va asteptam la cursurile noastre de limbi straine pentru copii de 5 si peste 5 anisori si la cele speciale pentru adulti. Grupele contin maxim 7 persoane, modulele sunt create in functie de nivelul celor inscrisi, materialele sunt in mare majoritate proprii, pentru a fi cat mai utile si mai mulate pe cunostintele fiecaruia.

0740.261.187
www.tinart.ro

Cursuri sah copii Bucuresti

Cursuri sah copii Bucuresti

"Oare sahul nu este prea serios pentru varsta lui?"

Jocul de sah poate fi serios numai pentru dvs. Pentru copii el este un joc, oricum a-ti trata problema. Un joc, este, insa diferit de "joaca". Jocul de sah sau orice alt joc are anumite reguli dupa care este jucat, necesita respectarea adversarului, rabdare si alte aptitudini pe care copilul dvs le are in latenta. Deci, nu este nimic prea serios pentru el. El este un savant, un cercetator si un cuceritor inca din primul an de viata. doar noi, adultii, in incercarea de a-l educa, putem aduce concepte precum "serios" sau "important". Pentru el orice descoperire este ceva inegalabil - cursul de sah il invata, pe langa toate cele mai sus enumerate si inca pe atat, faptul ca exista o infinitate de posibilitati de a juca acest joc de sah. Iar infinitatea posibilitatilor este de nerefuzat pentru un copil mic. Asadar, cu cei 4-5 ani de viata si cu bagajul lor experimental, cu agerimea lor, copiii sunt incantati sa descopere la cursul de sah ce minuni se afla dincolo de tabla alb-neagra.

"Este prea mic pentru sah daca nu stie sa citeasca?"

Nu, nu este prea mic. Va trebui abordata o alta metoda pentru explicarea liniilor si a coloanelor, insa acest joc de sah plin de liniute stanga-dreapta ii provoaca sa invete si mai rapid alfabetul si cateva dintre cifre. Adica, asa cum fratiorii mai mici se dezvolta si capteaza mult mai repede, data fiind prezenta, logorea si interactiunea cu fratiorul mai mare, asa si aici, cursul de sah prezinta o noua provocare. Au pentru ce sa le invete, nu doar pentru ca spuneti dvs ca este vremea.

"Pot si eu sa-l invat sa mute cateva piese..."

Da, dar daca puneti problema astfel, cel mai bine este sa nu incercati acest lucru. Daca am avea cu totii o vocatie si un antrenament pedagogic, daca am reusi cu cei mici tot ceea ce ne propunem, atunci rolul scolii si al invatamantului in afara casei, nu si-ar mai gasi locul. Fapt pentru care ar fi bine sa ne asumam ca parinti responsabilitatea unei cresteri armonioase facuta de oameni special pregatiti. Faptul ca avem cunostinte intr-un anumit domeniu nu ne face automat calificati a fi buni dascali/de a explica dupa intelesul copilului/de a-l face sa ne acorde macar o parte din atentia lui distributiva etc. 

Bunicul tot incearca de vreo doua luni sa isi invete nepoata de 5 ani ce si cum este cu acest  joc de sah si pana la urma a intervenit agresivitatea: "Daca nu intelegi si nu respecti degeaba ne mai jucam."/"De cate ori sa-ti repet ca nu muta calul asa?"/"Dar tu nu te gandesti inainte sa muti?!". Astfel de replici, care nu valoreaza mult pentru noi adultii si par a fi simple vorbe in vant, nu fac decat sa inhibe copilul si sa declanseze un refuz treptat de a mai coopera. In acel moment a intervenit bunica si a stavilit cascada de replici taioase, hotarand sa o duca pe cea mica la un curs de sah organizat de un antrenor calificat.

Cursul de sah este organizat in sedinte cu tematica proprie, pentru a nu fi nici prea multa informatie deodata, dar nici prea putina, declansand plictisul celor mici/mari. Au loc testari la anumite intervale regulate, cursul de sah se desfasoara cu materiale speciale pentru aceasta activitate (table magnetice pentru explicatii, table de sah mari pentru doi parteneri, piese magnetice aferente), iar jocul de sah inseamna mai mult decat simple mutari de piese. 

Cursul de sah dezvolta la copilul dvs:

1. rabdarea (hai odata!)

2. ponderarea instinctelor de a muta rapid, fara cugetare (mi-ai luat pionul, na' ca il iau si eu)

3. rapiditatea gandirii (deci, acum, asa...)

4. gandirea sub presiune (pionul asa, tura acolo, mut, mut, muuuut....gata, pe asta)

5. anticiparea mutarii celuilalt (daca ia calul, ii iau pionul; daca muta asa, atunci...)

6. respectul fata de adversar (haide ca ne apuca maine)

7. ponderarea intentiei de subminare a capacitatii celuilalt (cine te-a-nvatat sa joci in halul asta?)

Va asteptam cu portile deschise impreuna cu micutii dvs la cursurile de sah - o activitate care merita adusa cat mai devreme in viata copilului dvs!

0740.261.187

www.tinart.ro

Cursuri inot copii Bucuresti

Cursuri inot copii Bucuresti

"La ce sport sa imi dau copilul?"

Cu siguranta nu mai este cazul sa va ganditi de doua ori daca deja aveati de gand sa il inscrieti la cursurile de inot.

Specialisti recomanda inotul ca fiind singurul sport benefic pentru orice copil pana in varsta de 10 ani. Si asta nu este putin. Toti muschii si toate oasele se afla in perioada de crestere, copilul se dezvolta continuu, fapt pentru care corpul sau nu trebuie solicitat intr-un mod nefiresc. Inotul ne fereste de aceasta grija, intrucat miscarile in apa sunt naturale.

"Bun, dar copilul meu are o frica de apa. Ce sa fac?"

Nu exista o frica de apa "naturala", ci sa-i spunem una "artificiala", adica indusa de mediul exterior. Asta trebuie inteles foarte clar, desi pica uneori greu unor parinti. Copilul dvs nu are o minte la fel de agera ca dvs, nu are un corp la fel de dezvoltat, dar spre deosebire de noi, adultii, este cel mai puternic magnet pentru senzatii, avand niste senzori fantastici. Un gest negandit sau gresit, fie sau nu din intentie, in ceea ce priveste interactiunea cu apa (la dus, la baita seara, la mare, la bunici la lac, oriunde si oricand) este suficient ca cel mic sa capete aceasta temere. Nu este greu de "depasit"/"invins", dar trebuie abordata strategia corecta, pentru ca fortarea nu va face decat sa aduca reversul medaliei.

"Inot, inot, dar cat de des?"

Fara limite, cata vreme nu este vorba despre o dorinta de a face performanta, ci doar o activitate relaxanta si amuzanta pentru copil. Nu exista o bariera, pentru ca nu exista reactii adverse, sa le spunem asa, la administrarea de supradozaj.

"Este inotul numai joaca? As vrea sa si invete ceva, nu doar sa se balaceasca."

Desigur ca inotul va trebui sa arate ca o joaca pentru copilul dvs, pentru ca altfel nu ar fi deloc atras de el, iar activitatea in sine ar fi o corvoada.
Ceea ce este, de fapt, inotul este departe de a fi o joaca. Sunt antrenate abilitati ce tin de fizic, dar si de mental.

Asadar, copilul dvs invata, in cadrul cursului de inot, la nivelul fizicului:
1. tehnici de respiratie (atat in, cat si desupra apei, aferente fiecarei miscari/pozitii)
2. miscari corecte ale bratelor in functie de stilul de inot
3. miscari corecte ale picioarelor in functie de stilul de inot
4. miscari corecte ale membrelor in tandem in functie de stilul de inot
5. echilibrul in apa pe fata (pe burta)
6. echilibrul in apa pe spate
7. miscari de coordonare a trupului in intregime

La cursul de inot, la nivel psihic, sunt antrenate, deopotriva, abilitatile copilului dvs:
1. rabdarea executarii corecte a unei miscari
2. capacitatea de a vedea dincolo de rezultatul de moment (spre exemplu: abordand un stil haotic de inot care nu tine seama de regulile invatate, chiar daca aduce un avans intr-o competitie fata de un adversar, rezultatul nu va fi pozitiv, intrucat corpul incepe sa oboseasca si nu mai raspunde la impulsurile dorite => esec)
3. respectul fata de adversar
4. respectul fata de sine
5. respectarea unor reguli (inotul in cadrul unui bazin cu delimitari specifice)
6. instinctul de competitivitate
7. increderea in sine, in propriile forte
8. independenta si reusita pe propriile puteri

Toate aceste lucruri se imbina armonios in cadrul unui curs de inot pentru copii.
Pe langa toate acestea, vezi avea inima impacata cand va fi vorba de o plimbare cu barca, cu salupa, cu vaporasul sau orice alt mijloc de transport pe apa, pentru ca veti stii ca cel mic isi va activa automat instinctul de autoconservare si va inota fara probleme, in cazul in care, dumneavoastra, mamica sau taticul, aveti vreun scenariu prevazator in cap.

Cursuri de inot pentru copii, Bucuresti.

Va stam la dispozitie pentru mai multe detalii (program, grupe, deplasare, locatie, pret) daca va hotarati sa alegeti acest sport minunat pentru micutul dvs.

0740.261.187
www.tinart.ro

La ce cursuri sa imi dau copilul?

Cursuri copii Bucuresti

Ce cursuri sunt bune pentru un copil de 4 ani?
Ce cursuri sunt bune pe perioada de vara?
Ce cursuri pot face cu un copil mic?
Ce cursuri sunt interesante pentru un copil mai mare?

Toate intrebarile acestea se ivesc in mintile parintilor si ii preseaza pana in momentul in care decid sa puna mana pe telefon si sa ceara mai multe detalii legate de ofertele de cursuri din ziua de azi. Problema nu apare aici, cand parintele decide sa apeleze si la cine sa apeleze, ci apriori. Anume:

De ce sa dau copilul la cursuri?
Nu ar trebui sa invete suficient la scoala?
Nu este deja prea preocupat de tematica imbulzita din sistemul scolar actual?
La ce bun inca un curs?

Alte intrebari la fel de intemeiate, insa trebuie creat un echilibru in viata celui mic. Iar acest echilibru il cunoasteti numai dvs.
Daca cel mic prefera sa petreaca mult timp in fata calculatorului, spre exemplu, poate ca n-ar fi o idee rea sa il scoateti din casa si sa mergeti la un curs de limbi straine sau la un curs de teatru. Daca celui mic ii place miscarea va puteti orienta catre un curs de arte martiale, un curs de dans sau un curs de inot (care este, de altfel, extrem de sanatos pentru insasi dezvoltarea copiilor).
Daca cel mic nu pridideste cu temele si are o rabufnire de constiinciozitate, atunci trebuie relaxat, deopotriva. Un motiv pentru care ati fi tentati sa alegeti o plimbare in parc sau o iesire in aer liber prin apropiere. Este drept ca asta ajuta, dar trebuie tinuta seama si de conjunctura creata celui mic: in cadrul unui curs invata ce inseamna jocul, reguli, respect, ordine; in vreme ce singur nu poate capta aceste concepte fara ajutor, el cunoaste instinctiv doar joaca, adica acea activitate libera si fara constrangeri sau privari. Toate au rostul si timpul lor, asa este, iar intre ele, trebuie, repetam, creat un echilibru.

Asa ca nu ar fi rau sa va ganditi bine inainte de a hotari daca cel mic trebuie/nu trebuie inscris la un curs. Desigur, propaganda niciodata nu va prezenta si acest aspect. Va spune ca orice curs in plus este un ajutor in plus catre o dezvoltare armonioasa. Poate, desigur, sa fie intocmai asa, sau poate sa nu. Fiecare parinte trebuie sa isi examineze si studieze indeaproape copilul pentru a cunoaste daca este sau nu pregatit, daca accepta sau nu ideea de participare la un curs in afara scolii. Toate aceste decizii par a fi intrinseci regimului scolar si extrascolar din zilele noastre. Dar oare sa fie chiar asa de evidente raspunsurile?

0740.261.187
www.tinart.ro